Trebuie sa trecem urgent de la hartie la digital, de la o economie preponderent manufacturiera, de la dependenta de resursele clasice catre noile tehnologii, modele de business si tehnologii sustenabile, precum energia verde, automatizarea si exploatarea resurselor de viitor, precum grafitul, arata o analiza lansata de Factory 4.0 si Frames.
Pandemia COVID-19 a determinat o regandire a strategiei de business pentru companiile internationale, sustenabilitatea jucand un rol din ce in ce mai important in redefinirea prioritatilor pe termen lung.
Criza sanitara si efectele sale economice i-a determinat pe manageri sa faca schimbari strategice la nivelul companiilor lor, focusul fiind pe eficienta energetica, tehnologii care reduc impactul de mediu si achizitii responsabile.
Mai mult, tot mai multi investitori si-au reorientat plasamentele catre companii care promoveaza sustenabilitatea, pe probleme precum schimbarile climatice, eficienta energetica, protejarea mediului sau guvernanta corporativa.
In aceasta noua realitate, in care schimbarile generate de conceptul Industry 4.0 se afla in prim-plan (a patra revolutie industriala – caracterizata de digitalizare, robotizare, inovatie si reconversie profesionala), Romania este prea putin pregatita pentru transformarile semnificative si tot mai rapide prin care trece business-ul la nivel mondial.
"Cele mai mari greseli pe care le putem face este sa consideram actualul context al schimbarii ca fiind unul obisnuit pe care l-am mai experimentat sau ca ritmul schimbarii este acelasi cu tranzitiile prin care am mai trecut. Agenda publica este dominata in ultimii doi ani de tema pandemiei dar in fundal se produc schimbari sistemice la nivel global. Fara definirea si asumarea unei strategii cu obiective economice si sociale clare la nivel national, ne vom risipi in initiative locale, insularizate care nu vor face decat sa epuizeze resursele pe care le avem (inclusiv din PNRR) si sa avem mici pete de performanta si succes." afirma Marius Haratau, presedintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub.
De la asigurarea unui ecosistem de business mai suplu si mai eficient, in concordanta cu accelerarea proceselor economice, la schimbarile semnificative ale paletei de produse si servicii, in concordanta cu modificarea cererii, firmele romanesti sunt practic obligate sa se restructureze cu scopul de a dezvolta afaceri sustenabile.
250 Modele Fise de Post
Legis Plus Legislatia Muncii
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
"Orice companie sau institutie romaneasca orientata spre dezvoltare sustenabila si viitor trebuie sa ia in calcul aceste schimbari la nivel global, de la necesitatea reducerii amprentei de carbon la focusul investitorilor, al fondurilor de investitii si al bancilor pentru afaceri green, sustenabile", estimeaza Haratau.
"De la exemple simple, precum eradicarea ambalajelor din plastic, la exemple complexe, precum reprofilarea industriei auto pe zona electrica si cea a propulsiei pe hidrogen – domeniu in care Romania risca sa ramana in urma, economia se schimba in jurul nostru cu o viteza tot mai mare, iar pasii catre green economy se fac cu un ritm mai rapid decat se estima acum 10 ani", a mai spus acesta.
Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla, in acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabila. Doar Bulgaria sta mai prost decat noi, in timp ce alte tari din regiune, precum Ungaria sau Polonia au facut pasi semnificativi si decisivi catre viitor.
Un exemplu relevant. Ungaria a devenit, foarte rapid, cel mai mare exportator de baterii din Europa pentru masinile electrice, dupa ce a atras investitii de miliarde de euro. In plus, printr-un program de finantare europeana, semnat zilele trecute, 40.000 de maghiari se vor recalifica pentru a intra in industria bateriilor, in urmatorii patru ani.
In Romania, desi avem peste 500 de fabrici care activeaza in acest sector, investitiile au fost stimulate, in primul rand, de costul scazut cu forta de munca.
Avantajele competitive ale industriei romanesti din prezent – forta de munca bruta, ieftina, costuri operationale mici – s-ar putea ca in urmatorii 10 ani sa devina irelevante, pe fondul ,,revolutiei digitale’’ prin care trece industria auto.
Potrivit analistilor, pentru a ramane competitivi pe piata, este crucial ca si firmele romanesti, atat din zona productiei de masini cat si de subansamble, sa isi modernizeze rapid productia dar mai ales sa-si asigure un loc in lumea autovehiculelor care incorporeaza un nou tip de valoare adaugata si chiar noi modele de business.
O situatie similara este si in agricultura. Desi Romania are potentialul de a hrani mare parte din Europa, agricultura romaneasca ramane, in continuare, meteo-sensibila.
Potrivit datelor statistice, desi suntem in top 5 la nivel european ca suprafata arabila, dupa Franta, Spania, Germania si Polonia (7,2% din suprafata agricola utilizata in spatiul european este in Romania), valoarea adaugata bruta a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeana este de 4,6%.
Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finantarii, o reprezinta dimensiunea redusa a exploatatiilor agricole. Daca la noi in tara o ferma are in medie 3,7 hectare, in Bulgaria are 22 de hectare, iar in Cehia 130 de hectare. Potrivit datelor statistice, avem in Romania numai 526 de firme mari in sectorul agricol, cresterea animalelor si alimentatie...mai multe despre acest subiect pe Mediafax >>>
