Raspunsul salariatului:
Conform art. 68 din Codul muncii, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
Totodata, la stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Transpunand Directiva 98/59 (CE) privind armonizarea legislatiilor statelor membre relativ la concedierile colective, Codul muncii stabileste ca, daca intr-o perioada de 30 de zile calendaristice are loc concedierea unui anumit numar de salariati, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana acestora, atunci angajatorul are obligatia de a parcurge o procedura speciala pentru concedierea colectiva.
Salariatii al caror contract individual de munca a incetat in afara perioadei de 30 de zile nu vor fi cuprinsi in procedura de concediere colectiva, iar la stabilirea numarului de salariati concediati in cadrul procedurii de concediere colectiva nu vor fi avute in vedere contractele individuale de munca care au incetat de drept, prin acordul partilor, prin demisie sau pentru motive care tin de persoana salariatului (disciplinar sau pentru necorespundere profesionala).
Din interpretarea sistematica a dispozitiilor acestui articol rezulta, in mod neechivoc, ca prin referirea la „angajatorul care disponibilizeaza” si numarul de salariati „incadrati” se are in vedere societatea ca angajator, cu care salariatii au incheiat contractele individuale de munca, iar nu subunitati ale acesteia, puncte de lucru, birouri, oficii, care nu au autonomie functionala, ci fac parte din structura organizatorica a societatii.
Asadar, din textul care transpune Directiva 98/59/CE din 20 iulie 1998, si care defineste concedierea colectiva si stabileste conditiile care ii dau aceasta calificare, ea priveste un anumit numar de salariati, alcatuind un colectiv, raportat la numarul total al salariatilor acelui angajator.
Raspuns oferit de Adina Popescu, consilier juridic, pentru PortalCodulMuncii.ro
