Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a organizat, luni, dezbaterea publica ”Romania se intoarce la munca! Flexicuritate si digitalizare in contextul noilor tendinte din piata muncii din Romania!”, eveniment in cadrul caruia Guvernul a informat partenerii sociali despre intentia de a implementa in Romania un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) si a solicitat acestora sa vina cu propuneri privind aplicarea noii masuri.
Acest mecanism, prezentat intr-o prima forma de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, presupune ca plata salariului brut se va imparti intre angajator, care va acoperi cel putin 50% din durata prevazuta in contractul individual de munca cu norma intreaga, si stat, care va acoperi 75% din diferenta dintre salariul de baza brut prevazut in contractul individual de munca si salariul de baza brut aferent orelor de munca efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.
Printr-o astfel de masura, Guvernul urmareste pastrarea locurilor de munca, mentinerea angajatilor ”fideli” obiectivelor companiilor si a unor persoane in a caror pregatire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care sa permita flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajati, modernizarea cadrului legal in sensul in care acesta sa se adapteze nevoilor angajatilor cat si ale angajatorilor, in situatii exceptionale, precum si diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru.
Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat ca aceasta modalitate de sustinere a angajatilor si companiilor are un caracter de noutate in Romania, dar a fost aplicata cu succes in tari europene, in special in Germania.
Executivul incearca sa aplice acest sistem de program flexibil de munca in contextul in care la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontarii cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de masuri active, dar in special pentru program redus.
”Ideea in sine nu e foarte complicata. Daca unei companii, sa spun, i s-a redus vanzarea cu un anumit procent, ca sa nu dea afara angajatii cu procentul corespunzator, practic, stabileşte un program flexibil de munca pentru angajati şi statul plateşte perioada de timp care nu e lucrata de angajati, corespunzatoare reducerii. Sigur, masura se aplica o perioada limitata, atunci cand apare o perturbare majora pe piata, cum este criza economica, care a fost generata de epidemia de COVID, in cazul de fata. Va trebui sa stabilim o perioada de aplicare şi va trebui sa gandim foarte bine cum punem in functiune acest mecanism”, a declarat premierul Ludovic Orban.
Prim-ministrul a mai explicat ca aceasta masura trebuie gandita in contextul celorlalte masuri active şi al masurilor ce vor fi luate in continuare.
40 Modele de Regulament Intern
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a anuntat ca pentru companii urmeaza sa fie adoptat un set de masuri care sa vina in completarea efectelor pe care le-ar avea reglementarea programului flexibil, fiind gandite granturi pentru companiile din domeniile a caror activitate continua sa fie restrictionata, dar si pentru companile din domeniile productive, in vederea cresterii capacitatii de productie. De asemenea, prin noile masuri ar urma sa fie acordat sprijin si pentru repornirea SRL-urilor fara angajati, cu unul sau doi actionari care interactionau in domenii profund afectate de criza, astfel incat sa poata reporni din punct de vedere economic.
La randul sau, ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Violeta Alexandru, a aratat ca este momentul ca atat cadrul legal, cat şi intreaga abordare cu privire la piata muncii sa fie adaptata situatiei şi modului in care astazi arata lucrurile in economie, referindu-se la nevoia reala, perceputa odata cu declansarea pandemiei, de a flexibiliza relatiile de munca si de a adapta cadrul legal.
In acelasi timp, demnitarul a atras atentia ca aceasta masura care vizeaza programul flexibil de munca se va aplica pe o durata determinata de timp.
”Este vorba despre cei care au nevoie sa lucreze altfel intr-o situatie exceptionala. In al doilea rand, eu sunt pentru masuri simple. (…) Adevarul este ca cu cat complici schema, cu atat mecanismul devine mai greoi si sprijinul ajunge tarziu la oameni. Oamenii au nevoie rapid de ajutor si cu cat schema e mai complicata cu atat mai greu este de pus in practica”, a declarat ministrul Muncii.
Ambasadorul Germaniei in Romania, Meier-Klodt, a explicat ca munca cu timp redus si flexibil este un instrument utilizat in Germania inca din timpul crizei din 2008 si care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european.
”Acest model trebuie sa gaseasca forma potrivita in fiecare tara si trebuie sa fie adaptat la conditiile particulare din Romania, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate partile interesate sa fie implicate de la inceput. Aceasta este o lectie invatata din experianta germana: modelul functioneaza daca toata lumea se implica si daca toti au incredere in el”, a declarat ambasadorul Germaniei la Bucuresti.
In cadrul discutiilor care au avut loc la Guvern, reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale au apreciat ca un astfel de mecanism, care incurajeaza raporturile de munca si pastrarea acestora, ar fi util, insa el ar trebui sa fie agreat, printr-un acord, de catre Guvern, confederatiile sindicale si confederatiile patronale.
Reprezentatii Ministerului Muncii si Protectiei Sociale au mai prezentat partenerilor sociali si o serie de masuri privind digitalizarea relatiilor de munca in vederea eficientizarii si imbunatatirii continue a relatiilor de munca, a simplificarii procedurilor specifice activitatii de resurse umane, dar si pentru cresterea increderii in operatiuni desfasurate in mediul online, in conditii de siguranta.
