Raspunsul specialistului:
Prin OUG 74/2021 la articolul 22, dupa alineatul (1) in OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, incepand cu data de 01 august 2021 s-a introdus un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), indemnizatia prevazuta la art. 18 lit. b) se suporta pentru o perioada de 5 zile din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in cazul in care se instituie masura carantinei la intoarcerea pe teritoriul Romaniei, pentru o persoana care s-a deplasat in interes personal intr-o zona in care la momentul deplasarii exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent inalt patogen, in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, in legatura cu deplasarea salariatilor in interes personal pot exista doua situatii:
1. la data la care salariatul a iesit de pe teritoriul Romaniei, statul in care s-a deplasat era incadrat in zona rosie: salariatul avea dreptul doar la 5 zile de indemnizatie decarantina.
2. la data la care salariatul a iesit de pe teritoriul Romaniei, statul in care s-a deplasat nu era incadrat in zona rosie, dar a fost incadrat in zona rosie pana la intoarecerea acestuia in tara: salariatul are dreptul la indemnizatia de carantina pentru 14 zile.
Daca angajatorul se afla in prima situatie si a platit 14 zile de indemnizatie de carantina inseamna ca a facut o plata nedatorata asa cum se prevede in art. 256 alin. (1) din Codul muncii conform caruia: salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Obligatia de restituire poate fi indeplinita de bunavoie de catre salariati prin predarea sumelor de bani nedatorate la casieria unitatii/virarea in cont. In cazul in care obligatia de restituire nu este indeplinita de bunavoie, consideram ca angajatorul poate retine sumele acordate salariatului in mod necuvenit doar in baza unei hotarari judecatoresti. Aceasta, intrucat, retinerea constituie o modalitate de executare silita, executare ce poate fi realizata numai in baza unui titlu executoriu iar art. 169 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilorprevazute de lege.
Referitor la obligatia de restituire a salariatului, Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 274/2011 publicata in Monitorul Oficial nr. 355/23.05.2011, examinandexceptia de neconstitutionalitate a art. 272 alin. (1) din Codul muncii, (actualul articol 256 alin. (1)) a stabilit ca in cazul in care intre salariat si angajator nu exista un acord cu privire la restituirea sumelor nedatorate, obligatia de restituire nu va putea fi stabilita decat pe cale judecatoreasca, la instanta competenta sa solutioneze conflictul de drepturi respectiv, potrivit dispozitiilor art. 281 si urmatoarele din Legea 53/2003 - Codul muncii.
Astfel, conform dispozitiilor legale, fie salariatii restituie suma de buna voie, fie angajatorul se adreseaza instantei de judecata.
Raspuns oferit de Irina Dumitrescu pentru PortalCodulMuncii.ro >>
