Salariat bolnav, in functie de conducere. Se poate solicita diminuarea programului de lucru? Specialistii explica

(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive in sistemul public de pensii, care nu au implinit varsta standard de pensionare si care au capacitatea de munca diminuata din cauza:

a) accidentelor de munca si bolilor profesionale, constatate conform legii;
b) altor boli si accidente care nu au legatura cu munca.

Asadar, in functie de diminuarea capacitatii de munca si tipul raportului de munca, capacitatea de munca poate fi considerata pastrata pentru anumite activitati profesionale.

Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cererea persoanei cu capacitatea de munca diminuata.

In raport cu gradul de diminuare a capacitatii de munca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata de deficienta functionala grava, capacitate de autoservire pierduta;

b) de gradul II, caracterizata de deficienta functionala accentuata si capacitate de autoservire pastrata partial;
c) de gradul III, caracterizata de deficienta functionala medie si capacitatea de autoservire pastrata.
 Pentru oricare dintre gradele de invaliditate sus mentionate, in functie de diminuarea capacitatii de munca si tipul raportului de munca, capacitatea de munca poate fi considerata pastrata pentru anumite activitati profesionale.

Medicul expert al asigurarilor sociale va completa raportul de expertiza medicala a capacitatii de munca si va emite decizia medicala asupra capacitatii de munca, putand o durata redusa a timpului de munca.

Pentru a exemplifica mai bine situatia in care un salariat se imbolnaveste, alegem drept punct de plecare un studiu de caz prezentat pe PortalCodulMuncii:

"O persoana cu functie de conducere s-a imbolnavit (cancer la san) si a lipsit de la serviciu un an si jumatate, fiind in concediu medical. La revenire intra direct in concediul de odihna la care avea dreptul, urmand ca in timpul concediului de odihna sa se intruneasca si comisia de specialitate sa hotarasca daca este cazul de pensionare gr .... Contractul individual de munca este incheiat cu norma intreaga (post conducere). Toate posturile din organigrama sunt aprobate cu norma intreaga. 1) Daca persoana solicita diminuarea programului de lucru de la 8 ore la 4 ore in ce baza/cum pot sa o fac? si am obligatia sa o pastrez pe functia de pe care a plecat? 2) Daca comisia hotaraste pensionarea intr-un anumit grad am obligatia sa o mentin la vechiul loc de munca?"

Raspunsul specialistilor: 

Art. 64 prevede:

(1) Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, pana la data implinirii varstei standard de pensionare prevazute in anexa nr. 5, cu exceptia urmasilor prevazuti la art. 74 lit. c), de catre medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul INEMRCM, denumit in continuare medic expert al asigurarilor sociale.
(2) Pentru evaluarea capacitatii de munca, cererea si documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiza medicala a capacitatii de munca din subordinea INEMRCM, in functie de domiciliul solicitantului, de catre acesta, respectiv de catre apartinator, in cazul persoanelor nedeplasabile.
(3) Cabinetele de expertiza medicala au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, in centre medicale, ambulatorii de specialitate sau in spitale, dupa caz. Listele cu privire la locatia cabinetelor de expertiza medicala a capacitatii de munca din subordinea INEMRCM se afiseaza public atat la sediul CNPP si la sediile fiecarei case teritoriale de pensii, cat si pe site-ul institutiilor.
(4) In urma examinarii clinice, a analizarii documentelor medicale prezentate si, dupa caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurarilor sociale completeaza raportul de expertiza medicala a capacitatii de munca si emite decizia medicala asupra capacitatii de munca.
(5)In situatia in care, pentru emiterea deciziei medicale prevazute la alin. (4), sunt necesare investigatii sau examinari de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurarilor sociale propune, dupa caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii.
(6) Decizia medicala prevazuta la alin. (4) se emite in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii si se comunica in termen de 5 zile de la emitere. In situatiile prevazute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeste corespunzator.

GHIDUL practic 17 tipuri de concedii. Regim juridic si fiscal, in care gasiti solutii complete si argumentate impecabil pentru orice problema care poate aparea la gestionarea unui concediu. Indiferent ca este vorba despre un concediu medical, de ingrijitor, de risc maternal, de acomodare, de odihna, fara plata etc. – aflati raspunsul dorit AICI >>>

Conform art. 73 din Normele de aplicare ale Legii 360/2023, aprobate arin HG 181/2024:

(1) Dupa examinarea persoanei care solicita incadrarea in grad de invaliditate si analizarea documentatiei medicale, medicul expert al asigurarilor sociale completeaza raportul de expertiza medicala a capacitatii de munca si emite decizia medicala asupra capacitatii de munca.
(2) In aplicarea art. 62 alin. (2) din lege, in cadrul deciziei medicale asupra capacitatii de munca, medicul expert al asigurarilor sociale are obligatia sa faca mentiuni cu privire la posibilitatea sau, dupa caz, imposibilitatea desfasurarii anumitor activitati profesionale.
(3) Decizia medicala asupra capacitatii de munca se intocmeste in 3 sau, dupa caz, 4 ori 5 exemplare. Un exemplar al deciziei medicale asupra capacitatii de munca ramane la dosarul medical. Celelalte exemplare se inmaneaza/se comunica persoanei expertizate, sub semnatura, cu consemnarea datei predarii, urmand sa le depuna, dupa caz, la casa teritoriala de pensii, la angajator, la inspectoratul teritorial de munca, in cazul accidentului de munca, sau la directia de sanatate publica, in cazul bolii profesionale. Un exemplar ramane in posesia persoanei expertizate.
(4) In cazul persoanelor care fac obiectul art. 68 alin. (3), decizia medicala prevazuta la alin. (3) se transmite casei teritoriale de pensii competente.
(5) Odata cu comunicarea/inmanarea deciziei medicale asupra capacitatii de munca persoanei expertizate/casei teritoriale competente, cabinetul de expertiza medicala a capacitatii de munca transmite si programul recuperator.
(7) Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiza medicala a capacitatii de munca emitent al deciziei. Contestatia se solutioneaza de catre comisiile medicale regionale de contestatii.
(8) Comisiile medicale regionale de contestatii functioneaza in cadrul caselor teritoriale de pensii si in cadrul INEMRCM, dupa caz. Organizarea si atributiile acestora se stabilesc prin ordin al presedintelui CNPP, emis in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi.
(9) Contestatia prevazuta la alin. (7) se solutioneaza in termen de 45 de zile de la inregistrare. Decizia emisa in solutionarea contestatiei se comunica in termen de 10 zile de la data solutionarii.
(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestatii date in solutionarea contestatiilor prevazute la alin. (7) pot fi atacate la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile de la comunicare, atat de persoana care a solicitat incadrarea in grad de invaliditate, cat si de mandatarul/reprezentantul sau legal, dupa caz.
(11) Deciziile medicale asupra capacitatii de munca necontestate in termen raman definitive.

Art. 68

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supusi periodic revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale cuprinse intre un an si 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale.

(2) Dupa fiecare revizuire medicala, medicul expert al asigurarilor sociale emite o noua decizie medicala asupra capacitatii de munca, prin care se stabileste, dupa caz:

a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) redobandirea capacitatii de munca.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia medicala asupra capacitatii de munca, emisa in urma revizuirii medicale.
(4) Persoanele incadrate in grad de invaliditate au obligatia sa se prezinte pentru revizuirea medicala la termenul stabilit si sa depuna documentele medicale si rezultatele investigatiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurarilor sociale.
(5) Revizuirea medicala se poate efectua oricand la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa la revizuirea medicala urmeaza procedurile de contestare si solutionare, conform prevederilor art. 64 alin. (7)-(11).
(7) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei, in conditiile legii.
Singurul pensionar care nu poate ramane si angajt este cel cu grad de invaliditate 1 care si-a pierdut total capacitatea de munca.

Asadar, pensionarul in grad de invaliditate II, poate sa ramana angajat daca medicul specializat de medicina medicala stabileste in functie de diminuarea capacitatii de munca activitatile profesionale pentru care capacitatea de munca poate fi considerata pastrata precum si durata timpului de munca.

Invalizii de gradul III care cumuleaza pensia pentru invaliditate cu salariul pot fi mentinuti in activitate sau se pot reangaja numai cu un program de lucru de maximum ½ de norma.

Invaliditatea de gradul III este caracterizata de deficienta functionala medie si capacitate de autoservire pastrata.

Mentionam ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 759/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 108 din 5 februarie 2018, a fost declarata neconstitutionala incetarea de drept a contractului de munca in cazul salariatilor incadrati in gradul III de invaliditate. Ei vor putea fi mentinuti in activitate, dar numai pentru 1/2 din norma, cumuland pensia cu salariul.

Astfel, salariatului care printr-o decizie medicala a fost incadrat in gradul III de invadititate nu-i va mai inceta contractul de munca, de drept, ci angajatorul va emite o decizie de modificare a normei de lucru de la 8 ore la 4 ore.

Asadar, o situatie speciala in care partile pot agrea reducerea programului de lucru de la 8 ore/zi la maximum 4 ore/zi este cea in care salariatul devine pensionar cu pensie de invaliditate de grad III. Cu privire la situatia salariatilor ce primesc decizie de pensie de invaliditate gradul III, Codul muncii prevede, la art. 56 alin. (1) lit. c), ca, la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, contractul individual de munca inceteaza de drept.

Asa cum am mrntionat, prin Decizia nr. 759/2017, Curtea Constitutionala a stabilit ca aceasta prevedere este neconstitutionala. Cu toate ca art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii a mai fost modificat ulterior deciziei Curtii Constitutionale, aceasta modificare nu a fost totusi operata in textul Codului muncii.  Chiar daca aceasta prevedere nu a fost actualizata conform deciziei Curtii Constitutionale, conform prevederilor art. 31 din Legea nr. 47/1992, aceasta prevedere declarata neconstitutionala inceteaza sa produca efecte juridice.

Avand in vedere ca invaliditatea de gradul III presupune pierderea partiala a capacitatii de munca, salariatul nemaiputand sa presteze 8 ore de munca/zi, dar nemaiputand opera nici incetarea de drept a contractului individual de munca declarata neconstitutionala, in multe situatii se agreeaza de catre parti continuarea raporturilor de munca in baza unui contract de munca cu timp partial de cel mult 4 ore.

Aceasta continuare a activitatii poate fi formalizata:

 - fie prin incetarea contractului individual de munca cu timp normal cu acordul partilor, conform art. 55 lit. b) din Codul muncii si incheierea unui nou contract individual de munca cu timp partial de maximum 4 ore/zi;
- fie prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca cu norma intreaga prin care se reduce norma de munca de la 8 ore/zi la maximum 4 ore/zi.

Cu toate ca ambele variante conduc teoretic la acelasi rezultat imediat, si anume diminuarea normei de la 8 ore/zi la 4 ore/zi, alegerea uneia dintre variante are consecinte diferite, astfel:

- in ceea ce priveste concediul de odihna, in cazul incetarii contractului de munca, salariatul va beneficia la incetarea contractului de indemnizatia de concediu de odihna neefectuat pana la data incetarii contractului In acest caz, dreptul la concediu de odihna neefectuat in natura nu poate fi transferat pe noul contract.  In cazul in care se agreeaza cea de a doua varianta de incheiere a unui act aditional de modificare a normei de la 8 la 4 ore/zi, salariatul este indreptatit in continuare sa efectueze in natura concediul de odihna la care are dreptul;

Astfel, de retinut si prevederile art. 41 din Codul muncii, care prevede:

(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.
Prin urmare, modificarea timpului de munca se face numai cu acordul partilor.

Asadar, puteti sa diminuati programul de munca al salariatei si sa o mentineti pe postul ocupat, in conditiile sus mentionate.
 
Un raspuns oferit in octombrie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.