Instrumente de lucru nr. 1 pentru specialistii de HR

Salariatul nu poate renunta la dreptul la concediu de odihna! Ce prevede legea?

01 /Ian2023
Salariatul nu poate renunta la dreptul la concediu de odihna! Ce prevede legea?
Tags: salariat drept la concediuart. 30 codul muncii

Intrebare: Avem un salariat care mai are de efectuat 17 zile de CO, aferente anului trecut, si inca 21 zile aferente acestui an. Atat salariatul, cat si angajatorul, ar dori ca acest concediu neefectuat sa fie compensat in bani. Salariatul are nevoie de bani si nu doreste sa efectueze atatea zile de CO, iar pe de alta parte, si angajatorul are nevoie de prezenta acestuia la serviciu, dar bineinteles cu acceptul acestuia.

E vreo problema, vreo sanctiune pentru angajator, in acest caz? Stiu ca, in Codul muncii, se prevede ca plata CO neefectuat se poate doar daca angajatul isi inceteaza CIM, dar nu e cazul nostru. Pana la urma, cui se aduce prejudiciu daca facem plata CO neefectuat? Dimpotriva, platim mai multe contributii si impozite la bugetul statului.

• Tip societate: S.R.L.
• Numar de angajati: 11-50 angajati
• Cod CAEN: 3212

Raspunsul specialistului: 

Concediul de odihna este un drept legal indisolubil de contractul individual de munca, motiv pentru care art. 144 alin. (2) din Codul muncii interzice orice cesiune, renuntare sau limitare a dreptului la concediu de odihna. Aceasta reglementare legala reprezinta o aplicare a art. 38 din Codul muncii, potrivit caruia salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.

Dreptul la concediul de odihna platit este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de art. 38 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


Drept urmare, chiar daca salariatul ar fi de acord sa renunte, in schimbul unei indemnizatii, la dreptul sau la concediu de odihna, aceasta renuntare este nula absolut. Legea il protejeaza uneori pe salariat chiar si impotriva vointei lui.
Totodata, conform art. 146 alin. (3) din Codul muncii, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa la incetarea contractului individual de munca.

Potrivit art. 149 din Codul muncii, republicat, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Motive obiective pentru care salariatul nu a efectuat concediul de odihna in perioada in care a fost programat ar putea fi: concediu medical, concediu crestere copil, concediu pentru formare profesionala etc.

In cazul in care salariatul din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul salariatului, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual (art. 146 alin. (2) din Codul muncii).
Astfel, angajatorul are obligatia efectuarii unei programari a concediilor de odihna iar salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat.

Numai in situatiile in care salariatii nu pot efectua concediul de odihna in perioada programata din motive independente de vointa lor cum ar fi: concediu medical, concediu crestere copil, concediu pentru formare profesionala etc., concediul de odihna poate fi efectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Atentie, s-a modificat legislatia privind concediile! Ce schimbari majore a adus Legea 24/2022? Care sunt implicatiile?
De ce, ca manager de resurse umane, trebuie sa acordati o atentie deosebita concediilor?

Cele 15 tipuri de concedii sunt:
 
1. Concediul de odihna
2. Concediul pentru formarea profesionala
3. Concediul fara plata
4. Concediul medical
5. Concediul de risc maternal...detalii aici >>> 

Totodata, concediul de odihna nu se pierde si nu se prescrie iar pentru neacordarea concediului de odihna astfel cum reglementeaza Codul muncii, angajatorul nu-si poate invoca propria culpa.

In concluzie, dreptul la concediul de odihna este un drept garantat (art. 144 din Codul muncii) si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
Fiind un drept garantat de lege salariatii nu pot renunta la un astfel de drept.

Chiar daca, sa presupunem ca angajatorul ar incheia un acord cu salariatii prin care ar stabili ca dreptul la concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de x ani de la data nasterii dreptului duce la pierderea acestuia, o astfel de clauza ar fi lovita de nulitate conform art. 38 din Codul muncii.

Art. 38. - Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Altfel spus, concediul de odihna este un drept al salariatilor si o obligatie a angajatorilor.

Un raspuns valabil la data de 08.09.2022, realizare de expertii de la PortalCodulMuncii >>>

de Ionut Petre


Ti-a placut acest articol?
Recomanda-l prietenilor:
Votati articolul "Salariatul nu poate renunta la dreptul la concediu de odihna! Ce prevede legea?":
Rating:

Nota: 3.68 din 5 din 11 voturi


Comentarii 0 comentarii
Click aici si adauga propriul comentariu



Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Noutati legislative si studii de caz

Atentie la hartuirea la locul de munca!

Protejati-va impotriva amenzilor!

Descarcati gratuit Raportul Special

Completati adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit "Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Noutati legislative si studii de caz".
© copyright 2012 - 2024 Resurse-Umane.ro . Toate drepturile rezervate.
Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Noutati legislative si studii de caz

Atentie la hartuirea la locul de munca!

Protejati-va impotriva amenzilor!

Descarcati gratuit Raportul Special

Completati adresa de email pentru a primi Raportul Gratuit "Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Noutati legislative si studii de caz".