Va reamintim ca timpul necesar petrecut in deplasare, in afara programului normal de lucru, de catre un lucrator catre un loc altul decat locul sau de prezenta fix sau obisnuit pentru a-si exercita activitatea sau atributiile in acest alt loc, astfel cum impune angajatorul sau, constituie timp de lucru in sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru.
Este irelevant daca deplasarea in cauza se efectueaza in intregime in interiorul SEE sau catre sau din tari terte in cazul in care contractul de munca este incheiat in temeiul legislatiei nationale a unui stat SEE si reglementat de aceasta. In plus, nu este necesara nicio evaluare a intensitatii activitatii desfasurate in timpul deplasarii.
Pana la publicarea acestei hotarari se considera ca timpul petrecut pe drum la si de la locul unde salariatul era delegat, nu reprezenta timp de lucru. Inclusiv practica instantelor de judecata era in acest sens.
Dupa publicarea acestei hotarari, trebuie sa consideram ca timpul petrecut de salariat la si de la locul delegarii reprezinta timp de lucru.
Iata un caz concret prezentat pe PortalCodulMuncii si explicat de specialisti:
"Un angajat trebuie sa fie prezent la o lucrare luni la ora 8 dimineata in alta localitate. Drumul de la domiciliu la locul unde este lucrarea dureaza 9 h, angajatul pleaca spre localitatea respectiva duminica, pentru a fi prezent si a incepe lucrarea luni dimineata la ora 8. Cum este pontat angajatul in ziua de duminica si ce sporuri i se acorda? Precizam ca in ziua de duminica angajatul doar se deplaseaza catre locul unde va avea loc lucrarea. Drumul de 9h este considerat timp lucrat?"
Raspunsul specialistilor:
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
Timpul petrecut pe drum la si de la locul unde salariatul este delegat reprezinta timp de lucru cu toate consecintele ce decurg de aici : repaus zilnic, repaus saptamanal, munca suplimentara, etc.
Conform art. 137 din Codul muncii:
Art. 137
(1)Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
(2)In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3)In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
(4)In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
(5)Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
Din acest articol rezulta posibilitatea de a exista una dintre urmatoarele 2 situatii:
In fiecare perioada de 7 zile salariatii beneficiaza de repausul saptamanal 48 ore consecutive.
Astfel, in orice perioada de 7 zile un salariat trebuie sa beneficieze de 48 de ore libere consecutive la care se adauga repausul zilnic.
Daca cele 48 de ore nu sunt acordate sambata si duminica dar sunt acordate in perioada de 7 zile, angajatorul are obligatia sa acorde cumulat cu aceste ore libere de care salariatul beneficiaza in alte zile decat sambata si duminica, un spor la salariu negociat prin contractul colectiv sau individual de munca.
Codul muncii nu reglementeaza nicio limita a acestui spor, doar prevede ca acest spor se stabileste prin negociere. Sporul se acorda in situatia in care salariatul beneficiaza de repaus saptamanal in alte zile decat sambata si duminica in aceeasi saptamana. Asadar, daca plecarea salariatilor are loc sambata sau duminica, ei trebuie sa beneficieze in saptamana respectiva, anterior de 48 ore consecutive de repaus saptamanal precum si de sporul negociat in acest sens pentru acordarea repausului saptamanal in alte zile decat samabata si duminica.
Timpul de munca si Programul de lucru: 81 de probleme sensibile create de recentele modificari ale Codului Muncii, detalii AICI >>>
Salariatii nu beneficiaza de repausul saptamanal 48 ore consecutive in fiecare perioada de 7 zile.
Activitatea poate fi prestata fara repaus saptamanal incepand cu cea de a 6 a zi daca exista avizul ITM si acordul reprezentantilor salariatilor. Astfel, nu este legal ca salariatii sa presteze activitate de la 6 zile in sus fara sa existe acordul ITM si al reprezentantilor salariatilor.
In aceste conditii, salariatul va beneficia de zilele de repaus saptamanal cumulat. Totodata, asa cum se dispune in alin. (5) mai sus citat salariatul beneficiaza de dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
Compensatiile prevazute la 123 alin. (2) sunt cele prevazute pentru munca suplimentara si anume sporul de cel putin 75% din salariu de baza brut, daca nu s-a stabilit prin contractul colectiv de munca un alt spor pentru munca suplimentara.
Asadar, sporul pentru repausul saptamanal este prevazut de Codul muncii in cuantum minim de 150%. In practica exista situatii in care salariatii pleaca in delegare sambata sau duminica pentru a ajunge luni asa cum mentionati ca se intampla in cazul salariatului dvs.
In consecinta, salariatul beneficiaza de spor de 150% din salariu de baza precum si repausul saptamanal neacordat.
Un raspuns oferit in septembrie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.
