VERIFICAREA APTITUDINILOR PROFESIONALE ALE CANDIDATULUI

Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea aptitudinilor profesionale sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal – profesional sau disciplinar – si in Regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel.   Exemplu Exista astfel de dispozitii legale obligatorii cu privire la incadrarea persoanelor cu handicap, ale caror aptitudini profesionale nu pot fi verificate decat cu ajutorul perioadei de proba.  Exista urmatoarele modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale ale candidatului:

a) concursul
Aceasta este modalitatea obligatorie de incadrare a salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare. Se foloseste adesea si de catre angajatorii privati.
Potrivit art. 30 alin. (4) din Codul muncii, conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului, respectiv examenului, se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului.  De semnalat un criteriu in plus de selectie a candidatilor: activitatea de voluntariat. Potrivit Legii voluntariatului nr. 195/2001, modificata prin Legea nr. 339/2006 si repu­blicata in Monitorul Oficial nr. 276 din 25 aprilie 2007, la concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, daca doi sau mai multi candidati obtin punctaje egale, autoritatile si institutiile publice, precum si cele private, pot sa acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezinta unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaste prestarea activitatii de voluntariat, precum si experienta dobandita, in conditiile in care acestea constituie criterii de selectie (art. 17). 

b) interviul
Aceasta este cea mai frecvent utilizata dintre metodele de verificare a aptitudinilor profesionale; ea se foloseste de obicei alaturi de una dintre celelalte metode. Legea nu reglementeaza in nici un fel interviul. Deci va veti stabili singur conditiile de desfasurare ale acestuia.
O limita totusi: nu veti putea adresa candidatului orice intrebari. Art. 29 alin. (3) din Codul muncii prevede ca informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.  Exemplu Nu se vor adresa intrebari cu privire la: – nivelul veniturilor obtinute de candidat din alte surse decat salariul (de exemplu, chirii, alte proprietati); – intentia candidatului/candidatei de a se casatori; – intentia de a avea copii. De altfel, solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa (art. 27 alin. (4) din Codul muncii); – apartenenta politica sau religioasa a candidatului; – orientarea sexuala a acestuia; – grupul etnic caruia ii apartine etc.  Dimpotriva, foarte utile pot fi intrebarile cu privire la institutia de invatamant absolvita (chiar si pentru candidatii care nu se afla la debut in profesie).   Exemplu A absolvit o institutie de invatamant de stat sau privata? A absolvit cursurile de zi, seral, fara frecventa sau invatamant la distanta?  

c) recomandari de la fostul loc de munca
Aceasta modalitate de verificare a candidatului este utilizata si va deveni din ce in ce mai necesara, in conditiile in care nu mai exista carnete de munca. Candidatul nu va mai pre­zinta un carnet de munca din care sa decurga clar toate evenimentele si incidentele fostului angajament. De aceea, este bine sa ii pretindeti, daca a mai lucrat, o recomandare de la fostul loc de munca sau chiar, daca nu a mai lucrat, de la profesori ai unitatii de invatamant absolvite.  Potrivit art. 29 alin. (4) din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011: „angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza“. 

d) recomandare
Adesea recomandarile sunt semnate de catre fostii angajatori cu prea multa usurinta. Ezita sa faca in scris mentiune cu privire la insatisfactiile pe care eventual le-au avut cu privire la salariat. De aceea, este bine sa contactati personal, telefonic, un reprezentant al fostului angajator. Veti putea afla detalii care nu se regasesc in scrisoarea de recomandare. 

e) proba practica
Desi Codul muncii nu face referire expresa la aceasta modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale, ea este in continuare foarte utilizata, indeosebi la incadrarea muncitorilor calificati. 

f) perioada de proba  
Perioada de proba reprezinta una dintre cele mai utile modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale, constand intr-un interval de timp in care angajatul
presteaza munca si primeste salariul, dar se afla sub supravegherea angajatorului sau, putand fi concediat cu usurinta, printr-o simpla notificare. Corespunzator, si salariatul poate demisiona fara formalitati si fara preaviz.  Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.  Asadar, si pentru concediere si pentru demisie, nu este necesara acordarea vreunui termen de preaviz. Indiferent de motivul incetarii, angajatorul nu va trebui sa realizeze cercetarea prealabila, sa ofere alt loc de munca salariatului, sa comunice Agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca intentia de a-l concedia.