Hartuirea are loc atunci cand unul sau mai multi lucratori sau persoane cu functii de conducere sunt abuzate, amenintate si/sau umilite in mod repetat si deliberat in situatii legate de munca.
Violenta se produce atunci cand unul sau mai multi lucratori sau persoane cu functii de conducere sunt agresate in situatii legate de munca.
Hartuirea se poate manifesta pe plan orizontal - intre colegi de acelasi nivel ierarhic, cat si pe plan vertical: in mod descendent – hartuirea din partea superiorului fata de un subordonat, sau in mod ascendent – hartuirea superiorului de catre subordonat.
Atentie!
De la 17 aprilie 2024 toti angajatorii, indiferent de numarul de salariati, au ca termen sa isi intocmeasca sau sa isi actualizeze metodologiile deja existente privind prevenirea si combaterea hartuirii pe criteriul de sex, precum si a hartuirii morale la locul de munca, conform HG 970/2023.
Totul in lucrarea “Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Legislatie explicata si studii de caz”, detalii AICI >>>
Hartuirea morala se poate manifesta in mod concret sub numeroase forme, printre care:
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Portal Codul Muncii
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
• conduita verbala sau fizica menita sa ameninte, sa intimideze sau sa constranga un alt angajat, coleg de munca;
• hartuire verbala prin comentarii care sunt jignitoare sau nedorite in ceea ce priveste originea nationala a unei persoane, rasa, culoarea, religia, varsta, sexul, orientarea sexuala, sarcina, aspectul, dizabilitatea, identitatea sau expresia de gen, starea civila sau alta stare protejata, inclusiv epitete, insulte si stereotipuri negative;
• hartuirea nonverbala include distribuirea, afisarea sau discutia oricarui material scris sau grafic care ridiculizeaza, denigreaza, insulta, micsoreaza sau prezinta ostilitate, aversiune sau lipsa de respect fata de un individ sau grup din cauza originii nationale, rasei, culorii, religiei, varstei, sexului, orientarii sexuale, sarcina, aspect, dizabilitate, identitate sexuala, stare civila;
• crearea unei atmosfere de presiune si tensiune la locul de munca prin supravegherea excesiva a modului in care un salariat/subaltern isi indeplineste sarcinile de serviciu;
• demotivarea salariatului prin refuzul de a repartiza angajatului sarcini, sau, prin stabilirea de sarcini necorespunzatoare cu fisa postului astfel incat acesta sa fie determinat sa-si caute un alt loc de munca;
• repartizarea de prea multe sarcini salariatului, ceea ce ii poate crea o stare de oboseala permanenta si epuizare;
• lipsirea salariatului de informatii-cheie necesare realizarii sarcinilor, urmate de sanctionarea acestuia;
• aplicarea unui tratament diferentiat fata de alti angajati;
• discreditarea abilitatilor profesionale ale colegului/salariatului/subalternului si atacul la reputatia acestuia (se fac glume nepotrivite, sunt raspandite zvonuri, se incearca umilirea persoanei, nu ii sunt recunoscute rezultatele, ii este atacata demnitatea, integritatea, credibilitatea si competenta, persoana este prezentata de catre agresor ca si cum ar merita genul acesta de comportament);
• raspandirea informatiilor false cu privire la viata profesionala si personala a salariatului/colegului/subalternului;
• raspandirea unor imagini (foto-video), in mod neautorizat, referitoare la viata personala a salariatului/colegului/subalternului, in retele sociale, pe grupuri online, in reteaua interna de comunicare a angajatorului, in alte medii;
• izolarea salariatului fata de colegii sai – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel incat acesta sa nu poata interactiona cu ceilalti salariati: excluderea de la sedintele de echipa, de la intalnirile formale sau informale ale personalului/echipei, mutarea nejustificata a biroului, a locului in care isi desfasoara activitatea;
• ignorarea repetata a salariatului, in ciuda incercarilor sale de comunicare precum si ignorarea repetata a cererilor si plangerilor angajatului;
• discriminarea angajatilor prin evaluarea lor pe criterii discretionare;
• atacul la persoana sau impiedicarea salariatului de a se exprima (persoana este intrerupta, se incearca intimidarea sa, este amenintata, este tratata mai degraba ca obiect decat ca subiect al unei discutii, agresorul i se adreseaza intr-o maniera negativa, asupritoare);
• contactarea salariatului in mod constant in afara orelor de program sau in timpul concediului sau refuzul constant de a acorda concediu de odihna...mai multe in lucrarea “Hartuirea si discriminarea la locul de munca. Legislatie explicata si studii de caz”, detalii AICI >>>
