Persoanele cu handicap nu sunt lipsite de capacitatea de munca, doar ca beneficiaza de o serie de masuri de protectie in ceea ce priveste accesul la locul de munca, desfasurarea acesteia etc.
Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea inlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare, precum si prin unitati protejate autorizate.
Persoanele cu handicap pot fi angajate pe piata libera a muncii, in forme protejate si cu munca la domiciliu, caz in care angajatorul are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor rime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate si al produselor finite pe care le realizeaza.
Este interzisa orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de handicap (art. 5 din Codul muncii).
Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba.
Problema
In cazul persoanelor cu handicap exista in legislatie doua perioade de proba: una prevazuta de Codul muncii, de 30 de zile, si una stabilita de Legea nr. 448/2006, de 45 de zile. Care din ele trebuie aplicata?
250 Modele Fise de Post
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Solutie
In ceea ce ne priveste, consideram ca atunci cand a modificat Codul muncii, in 2011, legiuitorul a lasat din neatentie neschimbat art. 31 alin. (2) din Codul muncii, astfel incat perioada de proba este, in continuare, cea prevazuta de legea speciala (Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), anume cea de 45 de zile.
Salariatii, persoane cu handicap, beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare (art. 147 din Codul muncii).
Mai multe explicatii si cazuri practice oferite de specialisti puteti gasi pe PortalCodulMuncii >>>
