Concret, cele aproximativ 540.000 de IMM-uri existente in Romania o plaseaza tot pe ultimul loc in Europa, raportat la mia de locuitori, in timp ce productivitatea unui salariat este de trei ori mai mica decat media europeana.
Aceste afirmatii au fost facute de catre presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu, conform Agerpres:
"Stim ca in Romania avem un portofoliu de aproximativ 540.000 de intreprinderi si, asa cum s-a invatat la scoala, ne uitam la acestea mai intai cantitativ, structural si calitativ. Cantitativ, spunem ca avem 540.000 de companii si constatam apoi ca IMM-urile, raportat la numarul de locuitori, ne pozitioneaza tot pe ultimul loc din Europa, si ca in cazul Cehiei exista de vreo trei ori mai multe IMM-uri la mia de locuitori. Deci, din punct de vedere cantitativ nu stam bine, nu avem suficient masa antreprenoriala, chiar daca acesta este motorul principal al economiei romanesti. De ce? Pentru ca produce 56% din valoarea adaugata la Produsul Intern Brut, pentru ca produce 76% din volumul locurilor de munca. Ne uitam, apoi, structural si gasim o structura deficitara, ca sa fiu elegant, in sensul in care 35% dintre IMM-uri au un capital negativ, in medie (...)".
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Acesta a mai adaugat ca productivitatea unui salariat in Romania se situeaza la valoarea de 14.500 - 15.000 de euro pe an, mult sub media europeana:
"Care e productivitatea unui salariat al unui IMM in Romania timp de un an ? Pai, in jur de 14.500, spre 15.000 de euro, comparabil cu 47.000 de euro la nivel european pe medie, deci mai putin de trei ori. In concluzie, calitativ stam rau, cantitativ stam rau, structural stam rau... Pe aceasta structura venim cu niste principii extrem de provocatoare, extrem de dificil de atins si suprapunem pe aceasta structura a companiilor romanesti aceste cerinte foarte dure care vin aparent dinspre sistemul bancar si acele necesitati de prevenire a spalarii banilor, o groaza de cerinte la nivelul clientelei, care pun o perspectiva negativa asupra sistemului bancar. Trebuie sa repetam ca acestea sunt, de fapt, externalizari ale statului si ale statelor oriunde in lume si mai cu seama in Europa, prin reglementari prin care bancile sunt folosite ca instrumente de intermediere sau de prevenire a tuturor tipurilor de riscuri. Asta inseamna ca se creeaza un parteneriat intre banci si state, din perspectiva in care statele utilizeaza bancile ca niste instrumente care nu sunt placute la nivel electoral", a concluzionat Danescu.
