“Discutam mult in ultima vreme despre salariul minim (da, este normal ca el sa creasca anual, pe baza unei formule transparente asa cum am stabilit-o in 2019 pentru 2020, prin consultare cu partenerii sociali). Despre neimpozitarea lui pana riscam sa il facem atractiv fiscal chiar si atunci cand nu este cazul. Mai nou, despre acordarea lui pe o perioada limitata (asta e ultima gogorita PSD) ca si cand ar fi ajutor social nu parte din negocierea angajatorului cu angajatul. De parca dupa respectiva perioada, fixata intr-o lege, daca se va mari cu 2 lei, e bine si ne multumeste. Sigur PSD ar fi multumit.
In ceea ce ma priveste, reiau si spun cum vad eu lucrurile. Angajatorii si angajatii trebuie sa se gandeasca, atunci cand se refera la salariul minim, strict la etapa de inceput a formarii profesionale, in general sau intr-un domeniu nou. Este o decizie a celor parti. Increderea ca se poate mai mult si mai bine este ceea ce trebuie sa ne ghideze in Romania. Dorinta de acumulare de aptitudini, evolutie profesionala. Un angajat care castiga 10, 15 ani un salariu minim trebuie sa ingrijoreze si statul si angajatorul”, a scris Violeta Alexandru pe pagina sa de socializare, explicand si care sunt factorii mentin starea actuala a salariului minim.
Astfel, fostul ministru al Muncii a explicat care sunt dezavantajele sistemului actual si consecintele negative ale muncii necalificate, ale lipsei de performanta in campul muncii si ale unei contributivitati mici care va duce la pensii minime:
“Statul pentru ca:
- are forta de munca necalificata.
- aceasta forta de munca necalificata/incadrata ca necalificata, ii va aduce contributii mici la pensie (1 din 4 romani lucreaza pe salariu minim, peste 35% castiga intre 1500 si 2600 lei – deci peste 50% din salariile din Romania aduc contributii mici); daca lucrurile merg in aceasta directie si incurajam plata cu salarii minime - usor crescute, bineinteles, de la an la an - deficitul la fondul de pensii va fi o problema tot mai acuta.
Angajatorul pentru ca:
- de fapt, nu face performanta si nici nu o incurajeaza. Compania nu evolueaza din moment ce tine oamenii necalificati (nu mai vorbesc despre obligatia din codul muncii pentru angajator sa acopere costurile cu pregatirea salariatilor o data la 2,3 ani). Daca isi propune performanta sau fixarea unor tinte de crestere, atunci trebuie sa investeasca in salariati.
- se complace in calitate scazuta a muncii si cauta sa extraga maxim de profit de pe urma unor oameni pe care ii mentine necalificati.
Daca sunt calificati si, de fapt, ii plateste prost, ei nu vor trage pentru firma prea mult timp asa ca angajatorul respectiv, in loc sa caute dezvoltare, o va lua mereu de la zero cu noi angajati.
Daca sunt calificati si, de fapt, ii plateste prost, ei nu vor trage pentru firma prea mult timp asa ca angajatorul respectiv, in loc sa caute dezvoltare, o va lua mereu de la zero cu noi angajati.
Pe Angajat il ingrijoreaza oricum pentru ca:
- are contributii mici, de unde si o pensie mica la momentul pensionarii. Pentru cine accepta plata la negru peste salariul minim, am un singur lucru de spus: pensie mica (iar momentul pensionarii va veni intr-o zi).
- ii inhiba increderea in el/ea ca poate mai mult.
- are acces limitat la servicii pentru care nivelul venitului conteaza.
Dincolo de controalele ITMurilor - care au posibilitatea sa vada in ce domenii salariile minime se pastreaza cu anii, punandu-si intrebarea in ce masura sunt completate cu alte tipuri de plati - daca romanii au mai multa incredere in ei, investesc in permanenta in ei si nu accepta stagnarea profesionala, acei angajatori predispusi vor apela din ce in ce mai putin la subterfugii.
Salariul minim este o discutie importanta dar nu poate fi obiectiv de tara cata vreme nu discutam (cel putin) la fel de mult si despre investitia in cresterea competentelor oamenilor (inclusiv in digitalizare) si implicit in salarizarea lor corespunzatoare”, a explicat Violeta Alexandru.
Mai mult, actualul presedinte al PNL Bucuresti a atras atentia ca numarul angajatilor cu salariu minim este in crestere in tara noastra si ca “resursa umana” si “investitia in oameni” sunt obiective la fel de importante ca atragerea de fonduri pentru dezvoltare
